Frământările și instabilitatea politică din Principatele Române, în Evul Mediu, a permis multor aventurieri sau impostori să ajungă domnitori în Moldova sau Valahia. Un astfel de aventurier și intrigant a fost Gaspar Graziani, un rătăcitor italian ajuns stăpân peste Moldova.

"Articolul urmărește povestea tumultoasă a lui Gaspar Graziani, un poliglot enigmatic care, prin intrigă și șarlatanie, a reușit să ajungă domnitor al Moldovei în secolul al XVII-lea, în ciuda originilor sale neclare și controversate. Aventurile sale politice și diplomatice, în slujba diferitelor puteri europene, precum și trădările sale continuu schimbătoare, au condus în cele din urmă la caderea și execuția sa."

@Guguta.com

În secolul al XVII-lea, Principatele Române se aflau sub suzeranitatea otomană, dar erau conduse încă de domni pământeni, evident numiți cu aprobarea sultanului. În această perioadă, istoria Valahiei era încă marcată de luptele interne dintre clanurile boierești care încercau să dobândească putere și influență susținând un pretendent sau altul, la domnie.

La toate acestea se adăugau și desele incursiuni tătărești, dar și cele otomane, mai ales în cazul în care vreun domnitor încerca să ia calea anti-otomană aliindu-se cu polonezii sau habsburgii, așa cum făcuse Mihai Viteazul, de exemplu.

De multe ori, haosul intern, dar și dorința otomanilor de a controla cât mai bine țările române, au făcut ca pe tronul Moldovei și al Valahiei să poposească tot felul de aventurieri și impostori. Unul dintre aceștia a fost Gaspar Graziani, un individ misterios care a reușit să devină voievod al Moldovei timp de un an și a cărui poveste a inspirat drama lui Ioan Slavici, „Gaspar Graziani”.

Gaspar Graziani este cu siguranță un personaj de roman sau de film artistic. Originea sa este parțial cunoscută. Unii spun că era italian, alții că era croat sau în orice caz jumătate italian-jumătate croat. S-a născut, probabil, în anul 1580, în Bihac, un oraș din Bosnia-Herțegovina de astăzi, fostă posesiune a Republicii Venețiene. Tocmai de aceea se presupune că Gaspar Graziani era italian.

Nu se știe nimic despre copilăria și adolescența sa. Doar că în tinerețe a apărut ca un rătăcitor poliglot, considerat de unii fără căpătâi. A ajuns în serviciile mai multor state ale vremii, tocmai fiindcă știa multe limbi străine, adică italiana, croata, germana și turca.

A învățat și engleza de la solii regelui Angliei, Sir Henry Wotton și Sir Dudley Carleton, iar mai apoi călătorește cu un sol englez la Constantinopol. Datorită abilităților sale lingvistice dar și datorită carismei, Gaspar Graziani a devenit interpret al misiunilor diplmatice englezești la Înalta Poartă, trimis al Marelui Duce de Toscana, Cosimo al II-lea, la sultanul otoman dar și al viceregelui Spaniei din Neapole,în Imperiul Otoman.

Până în jurul vârstei de 40 de ani Gaspar Graziani s-a plimbat prin aproape toată Europa, dar și în Imperiul Otoman. A fost inclusiv servitor al dogilor Veneției.

Ceea ce l-a ridicat pe Gaspar Graziani la diferite onoruri și i-a deschis calea către tronul Moldovei, nu a fost calitatea sa de interpret, poliglot și om educat, ci intrigile. Gaspar Graziani era un adevărat maestru al înșelăciunii. Știa să se bage pe pielea cui trebuie și să schimbe tabăra dacă era nevoie.

Reușește să lege prietenii la curtea otomană, dezvăluind probabil secrete ale misiunilor diplomatice occidentale în Imperiul Otoman. Așa se face că din simplu tălmaci devine dragoman. În același timp, Gaspar Graziani era agent dublu. Se prefăcea supus al sultanului oferindu-i informații prețioase despre statele creștine, în timp ce făcea treabă de spion și în serviciul habsburgilor.

+ Show More