A fost activ timp de 128 de ani și a tratat sute de mii de pacienți cu maladii grave. În ciuda riscurilor de contaminare, personalul a făcut eforturi constante pentru a respecta principiile instituite de fondatorul spitalului, Toma Ciorbă. Edificat din contribuțiile financiare ale basarabenilor, spitalul a devenit prima instituție medicală specializată în tratarea bolilor infecțioase din Basarabia.

"Articolul discută despre controversele legate de reorganizarea Spitalului "Toma Ciorbă", un spital istoric fondat în 1896, prin fuziune cu Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile. Personalul medical, precum și diferiți oameni de cultură și sănătate publică, au exprimat îngrijorări legate de păstrarea patrimoniului istoric al spitalului și de posibilitatea ca această măsură să nu rezolve problemele semnificative legate de standardele de asistență medicală, investiții și infrastructură."

@Guguta.com

Medicul Toma Ciorbă a fost considerat drept „medicul fără de arginți”. Acesta a activat în spital timp de trei decenii, tratând pacienții cu compasiune și înțelegere, scutindu-i pe cei săraci de taxe și oferindu-le sprijin financiar. Toma Ciorbă a fost pioner al vaccinării obligatorii și fondator al primului spital de boli infecțioase din Basarabia în 1896.

Din momentul înființării, în 2007, spitalul a funcționat stabil, întrerupt doar de epidemii. Cu toate acestea, din 2007 au existat tentative periodice de acaparare a terenului sub pretextul modernizării sau reorganizării spitalului.

La data de 3 octombrie 2008, în timpul guvernării PCRM cu Marian Lupu în fruntea Parlamentului și Zinaida Greceanîi la conducerea Guvernului, s-a adoptat Hotărârea nr. 1118, care a inclus „Complexul de bunuri imobile, cu teren aferent - 2,0485 ha” din Chișinău în lista bunurilor proprietate publică pasibile de privatizare. Costul comercial, excludând clădirile existente pe teren (aproximativ 40 în număr), era atunci de 23 de milioane de euro.

După această hotărâre, au avut loc discuții despre reorganizarea spitalului, dar planurile guvernamentale au fost blocate din cauza opoziției exprimate de colectivul spitalului.

În ianuarie 2012, în timpul aceleași guvernări, Ministerul Sănătății a decis reorganizarea mai multor instituții medicale, inclusiv a Spitalului „Toma Ciorbă”, planuri care au stârnit proteste și au fost abandonate în decembrie 2012.

La 15 noiembrie 2013, Guvernul Leancă a exclus complexul Spitalului „Toma Ciorbă” din lista bunurilor supuse privatizării, dar tensiunile au continuat.

În octombrie 2016, sub Guvernul Filip, s-a propus fuzionarea Institutului de Medicină Urgentă cu Spitalul „Toma Ciorbă”, generând noi controverse legate de terenuri.

La sfârșitul anului 2023, actuala guvernare a stârnit proteste prin intenția de a reorganiza Spitalul „Toma Ciorbă” prin fuziune cu Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile.

Pe 27 decembrie 2023, în pofida protestelor, Guvernul a votat reorganizarea Spitalului „Toma Ciorbă” prin fuziunea cu Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile.

Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Executivului, a declarat că la prezentarea proiectului, ministrul Sănătății și ministrul Culturii ar fi punctat că spitalul rămâne în clădirea istorică. Ambele spitale, de fapt, rămân în aceleași locații. „Fuzionarea afectează doar managementul instituției și echipa administrativă”, a afirmat Daniel Vodă.

Angajații Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și ai Catedrelor de boli infecțioase ale USMF „Nicolae Testemițanu” susțin într-o sesizare că fuziunea propusă cu Spitalul de Dermatologie și Maladii Comunicabile din orașul Codru nu rezolvă problemele legate de standarde, investiții și infrastructură. Ei consideră că scopul real al fuziunii este închiderea Spitalului „Toma Ciorbă”, transferul acestuia în spațiile din Codru fiind inadmisibil din perspectiva lor.

Ministerul Sănătății a confirmat, că fuziunea implică un management comun pentru eficiență sporită, cu identificarea resurselor necesare pentru renovări și restructurări. Clădirile de pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt sunt obiecte de patrimoniu național cu valoare culturală și orice intervenție ține de responsabilitatea Ministerului Culturii și a Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.

„Anume utilizarea actuală a acestora și intervențiile de reparație fără permisiunea MC duc la distrugerea acestui patrimoniu, dar nu fuzionarea spitalelor.” „Discuțiile referitoare la terenul Spitalului «Toma Ciorbă» sunt doar niște speculații politice ieftine, menite să dezinformeze. Ministerul Sănătății va asigura păstrarea numelui ilustrului medic Toma Ciorbă și conservarea spitalului în forma în care a fost construit în 1896, iar acolo unde deja e distrus sau unde sunt instalate geamuri și uși din plastic, va fi restaurat aspectul inițial, conform schițelor și documentelor istorice. Procesul de restaurare va fi unul de durată, luând în considerare valoarea patrimoniului”, explică reprezentanții Ministerului Sănătății.

La rândul său, Anetta Dabija, președintele AO „Salvați Chișinăul”, a declarat că „nu se va întâmpla nimic, întrucât statutul de monument al acestor edificii le asigură protecția. Sigur, având în vedere tot ce s-a întâmplat cu centrul istoric și câte situații ilegale au avut loc în oraș, situații direct legate de monumente și de terenurile acestora, avem tot dreptul să fim sceptici. Totuși, MC, în ultima vreme, nu mai avizează ilegalități în centrul istoric. Oricum, mi-aș dori să știu ce se va întâmpla cu clădirile spitalului, pentru că dacă rămân neutilizate și nu e niciun plan legat de restaurarea și menținerea acestora, va fi complicat, asta însemnând că vom avea încă un monument istoric neutilizat care ar risca să se ruineze”.

Angajații Spitalului Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” și cei de la Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile au organizat o manifestație la Guvern în semn de protest față de decizia autorităților privind reorganizarea instituției medicale.

La începutul lunii decembrie, Ministerul Sănătății a publicat o hotărâre potrivit căreia Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” urmează să fie comasat cu Spitalul Dermatologie și Maladii Comunicabile.

Potrivit expertului în sănătate publică Mihai Pîsla, argumentele ministerului nu sunt convingătoare, evidențiind lipsa standardelor contemporane în ambele spitale.

Într-o replică pentru jurnaliștii care o așteptau afară, în fața ministerului, ministrul Ala Nemerenco a spus că „nu văd aici niciun secret, nicio problemă”.