Mai mulţi creştini de rit ortodox sărbătoresc astăzi Naşterea Domnului, pe stil nou. Sărbătoarea Crăciunului marchează naşterea de acum circa două mii de ani a lui Hristos.

"Crăciunul pe stil nou este sărbătorit de credincioşii care urmează calendarul gregorian, în timp ce Crăciunul pe stil vechi va fi sărbătorit pe 7 ianuarie. În Republica Moldova, această sărbătoare este marcată prin numeroase tradiţii şi obiceiuri, de la păstrarea luminii la colindat, cu scopul de a celebra şi a aduce în actualitate valorile şi tradiţiile strămoşilor."

@Guguta.com

Astăzi, Crăciunul pe stil nou este sărbătorit de credincioşii care se conduc de calendarul gregorian. Crăciunul pe stil vechi va fi sărbătorit pe 7 ianuarie.

În această dimineață mai mulți creștini au mers la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” din Capitală care este neîncăpătoare.

Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor şi este celebrată pe tot cuprinsul ţării. Sărbătoarea Naşterii Domnului este momentul în care se reunesc în jurul bradului toţi membrii familiei. Totodată, Crăciunul este sărbătoarea pentru care sunt reînviate şi aduse în actualitate tradiţii ancestrale, păstrate cu sfinţenie de strămoşii noştri. Practicile şi obiceiurile diferă, în funcţie de zona geografică şi etnologică, dar esenţa rămâne aceeaşi.

În Republica Moldova, una dintre cele mai vechi tradiţii de Crăciun este păstrarea luminii. Sărbătoarea Naşterii Domnului este strâns legată de solstiţiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an. Deşi acest obicei mai este păstrat de foarte puţini locuitori, în unele sate, oamenii încă mai trudesc pentru păstrarea luminii. În seara de Ajun, moldovenii aprind un rug din buşteni pentru a ţine cât mai mult lumina.

Un alt obicei al zonei din preajma Crăciunului este lăsat în seama gospodinelor. În Ajun femeile coc bucăţi de aluat, modelate în formă de opt incomplet. Preparatul poartă numele de colăcei, iar bucăţile de pâine sunt agăţate pe perete, lângă icoane, unde rămân până la echinocţiul de primăvară, în 23 martie. Colăcelul copt în Ajunul Crăciunului este luat apoi de bărbatul casei când iese la arat. După ce prima brazdă este trasată, bărbatul rupe Crăciunelul în trei bucăţi, dintre care una o pune sub brazdă. O altă bucată o dă animalelor din gospodărie, iar pe cea de-a treia o mănâncă el.

Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. În mod tradițional, obiceiul colindatului în Moldova este practicat numai de către băieți, flăcăi, care colindă în ziua de Crăciun. Prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, se vestește Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții satului cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele, gospodăriile și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou.

Originea colindelor se pierde în negura istoriei. Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, cetele de copii, purtând cu ei o stea în centrul căreia e plasată icoana cu chipul pruncului Iisus își încep majoritatea colindelor cu „Steaua sus răsare”. Colindătorii poartă trăistuţe în care pun darurile oferite de gazde, obiceiul semnificând noroc şi belşug în casa gospodarului. Cadoul tradițional pentru colindători este pâinea (simbol al belșugului), pentru flăcăi – colaci mari pregătiți special, pentru copii – colaci mai mici, hulubi,  nuci și bomboane.