În ultimii doi ani s-a atestat o creştere semnificativă a tarifelor pentru serviciile de transport a produselor agricole din Republica Moldova, ceea ce a dus la creşterea profitului transportatorilor, dar are un impact negativ asupra veniturilor încasate de către producătorii agricoli din ţara noastră.

"Statisticile indică o preferință majoră pentru transportul naval în exporturile de cereale din Moldova, alegere reflectată și în creșterea semnificativă a tarifelor pentru acest tip de transport. În același timp, transportul feroviar se confruntă cu o scădere dramatică, îngreunată de probleme de infrastructură și eficiență. Pentru a îmbunătăți situația, sunt necesare investiții în modernizarea infrastructurii și optimizarea traseelor," a analizat Iurie Rija, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere "AGROCEREALE".

@Guguta.com

"Statisticile indică faptul că, dintre cele trei modalități majore de transport - naval, rutier și feroviar - calea maritimă a devenit alegerea predominantă. Astfel, volumul celor 5 cereale de bază - grâu, porumb, orz, floarea-soarelui și rapiță, exportate prin transport naval, a atins cifră de 933.000 de tone, ceea ce constituie o pondere de 42% din totalul exporturilor", susţine într-o analiză Iurie Rija, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor şi Importatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere "AGROCEREALE", transmite cu referire la Mold-street.com.

Principalii beneficiari sunt transportatorii navali și cei rutieri. Evoluția exponențială se reflectă și în creșterea semnificativă a tarifelor medii pentru transportul fluvio-maritim, cu o majorare de aproape 2,6 ori în comparație cu anul 2021. Potrivit analizei efectuate de Iurie Rija, majorarea în anul 2023 de aproape două ori în raport cu 2021 a cantităților de cereale livrate pe cale navală și creșterea de aproape 2,6 ori a tarifelor medii pentru transportul fluvio-maritim a permis operatorilor navali să acumuleze în doar 11 luni ale anului 2023 un venit estimativ de circa 37,3 milioane euro.

"Cifrele respective demonstrează faptul că, transportul naval este mai competitiv în raport cu alte mijloace, poate asigura volumele solicitate spre transportatre, de unde și este loc pentru ridicarea tarifelor și respectiv veniturilor. Totuși, nu toți operatorii și producătorii de cereale din Moldova reușesc să aibă acces în porturi, ceea ce îi determină să se orienteze spre alte tipuri de transport", susține expertul.

Este adevărat că urmare a războiului din Ucraina și atacurilor cu drone și rachete de către Rusia, au crescut costurile de asigurare a navelor maritime. Al doilea tip de transport după gradul de solicitare este cel rutier, ponderea căruia a scăzut de la 51% în 2021, la 41% în primele 11 luni ale anului 2023. Factorul de reducere a volumului, compensat de majorarea tarifelor a determinat creșterea veniturilor obținute de transportatorii rutieri de curse la export cu 28%, până la 44,9 milioane euro.

Cât despre transportul feroviar, analiza arată că aici este cea mai pronunțată scădere. Volumul exportat pentru cele 5 tipuri de cereale s-a diminuat cu 42%, de la 641.000 tone în 2021, la 374.000 tone în ianuarie-noiembrie 2023. Totodată, aici majorarea tarifelor a fost una mai mică comparativ cu celelalte tipuri de transport - de 36%, la fel și creșterea venitului din vânzări - de 23%, care nu a fost suficientă pentru ca întreprinderea Calea Ferată din Moldova (CFM) să acumuleze suficiente venituri, ca să poată achita la timp salariile angajaților, nemaivorbind de efectuarea investițiilor și reparațiilor necesare.

"În prezent, transportul feroviar rămâne necompetitiv. Operatorul nu poate ridica tarifele, pentru că nu poate asigura volumele solicitate de agenții economici", constată Iurie Rija.

Autorul analizei susține că tradițional, cele mai solicitate puncte de trecere sunt amplasate la Giurgiulești (naval, feroviar, rutier). „Cerealele care vin aici se direcționează în continuare în porturile Reni, Galați sau Constanța. În 2023 se observă o creștere a cantității trecute prin punctele de frontieră de la Giurgiulești – 1.415.797 tone, mai mult cu 14% comparativ cu 2022 și cu 22% decât în 2021", se menţionează în analiză.

Potrivit autorului, cerealele și mijloacele de transport care vin aici au de stat de 2 ori în rând - o dată la Giurgiulești, și odată la descărcare în unul dintre cele trei porturi - Reni, Galați sau Constanța. Cele mai active puncte rutiere de trecere a cerealelor din Moldova au fost Sculeni (292.409 tone, creștere cu 37% în raport cu 2022) și Leușeni (214.409 tone, creștere cu 29% comparativ cu 2022).

Menţionăm că din cauza războiului multe punctele vamale de la hotarul cu Ucraina au fost închise, ceea ce a determinat supraaglomerarea altor puncte, iar capacitatea lor de trecere în 2023 nu mai face față cererii.

Expertul susține că dacă 20% din volumul încărcăturilor care au revenit livrării prin transportul auto ar fi fost livrate cu calea ferată, efectul economic pentru primele 11 luni ale anului 2023 ar fi de creștere a veniturilor CFM cu 3,2 milioane euro și economii de 8,5 milioane euro, pentru traderi, pe seama costurilor de logistică.

"Se cunoaște, că odată cu diminuarea volumului de tranzit de mărfuri din Ucraina, venitul încasat de CFM în 2023 s-a redus drastic, iar pentru situația din luna decembrie 2023, întârzierile în plata salariilor angajaților CFM erau de aproape trei luni. Deci, acești bani ar putea îmbunătăți situația financiară a CFM.In același timp, bugetul de stat nu va fi afectat, luându-se în considerare, că o parte mare din companiile de transport rutier implicate nu sunt rezidente în Republica Moldova", afirmă Iurie Rija.

În opinia expertului pentru eficientizarea logisticii în Republica Moldova un accent în parte trebuie pus pe modernizarea căii ferate și propune următoarele soluții: Investiții în achiziționarea de vagoane europene pentru utilizare în partea europeană; Ajustarea tarifelor și procedurilor la nivelul european; Dezvoltarea infrastructurii pentru operațiuni de transbordare de la ecartament larg la ecartament îngust; Crearea de elevatoare pentru încărcarea cerealelor direct în vagoanele europene de ecartament îngust; Dezvoltarea transportului maritim, în special în regiunea Giurgiulești; Rezolvarea problemei legate de deficitul de personal, atrăgând și pregătind specialiști; Repararea în regim de urgenţă a unui segment de cale ferată de 370 de metri la Văleni.

Avantajele căii ferate constau în posibilitatea de a transporta volume mari de mărfuri, dar și costurile mai joase cu 30%, iar în ultima perioadă chiar și cu 50% comparativ cu transportul auto. Acești factori îi determină pe agenții economici să recurgă la utilizarea căii ferate în ciuda multiplelor dezavantaje, precum termenul mai mare de transportare.

Printre principalele puncte slabe ale cailor ferate din Moldova menţionate de expert sunt: Diferenţa de lăţime de ecartament în raport cu statele din Europa, Încărcarea este posibilă doar în terminalele echipate cu căi de acces. Probleme cu supraaglomerarea în porturile Constanța, Reni și Galați, care nu reușesc să proceseze volumul.

"Aceasta rezolvă problema transbordării, dar nu rezolvă problema staționării vagoanelor în așteptarea descărcării la Constanța. De aici decurge o altă problemă majoră - lipsa legăturii feroviare cu căile ferate europene. Cu alte cuvinte, deși în Europa comunicarea între țări este destul de bine dezvoltată, transportatorii moldoveni ajung cel mult în Bulgaria, iar mai departe există un proces complex de coordonare și tarife foarte ridicate", afirmă expertul.

În plus, operatorii feroviari români nu sunt dispuși să cedeze vagoanele lor în țările europene, de unde apare necesitatea dezvoltării unei direcții feroviare în UE. Este esențial să avem posibilitatea de a încărca direct la Ungheni sau Giurgiulești marfa în vagoane europene și de a le trimite în porturile europene, evitând astfel porturile românești și doar tranzitând România.

Supraaglomerarea din Constanța ar fi redusă, dar și România nu ar pierde din tranzitul vagoanelor pe teritoriul său. Expertul susține că este foarte important să se creeze silozuri pentru încărcarea cerealelor direct în vagoanele cu ecartament îngust.

În opinia lui Rija, pentru cereale, cel mai optim mod de transport este cel fluvio-maritim. Șlepurile fluviale-mari sunt capabile să transporte dintr-o singură dată între 2 și 5 mii de tone. În Republica Moldova, există un singur terminal în Giurgiulești al grupului Trans Oil, dar acesta funcționează doar pentru propriile necesități.

Pe termen scurt, pentru eficientizarea logisticii naționale, există necesități de nivel microeconomic, care trebuie implementate deja acum în Republica Moldova. Unul din problemele transportului național feroviar este starea precară a căii ferate, în special pe un segment de 370 de metri lângă Văleni, Cahul, care a dus la dificultăți majore în logistica exporturilor.

Traseul de la Valeni este vulnerabil și predispus la surpare, existând o instabilitate a terenului pe care a fost construită calea ferată, ceea ce limitează tonajul care poate trece pe aici la 1.000 de tone, iar acostamentul căii ferate este deficitar. Soluțiile necesare includ investiții în modernizarea infrastructurii, consolidarea malurilor și optimizarea traseelor pentru a îmbunătăți conectivitatea și eficiența transportului feroviar în Republica Moldova.