Abdul Malik al-Houthi, liderul rebelilor Houthi din Yemen, ale căror atacuri asupra transporturilor maritime din Marea Roşie au atras riposta armatelor americane şi britanice, a creat o forţa sfidătoare, care cândva era o miliţie zdrenţuită în sandale.

"Confruntările maritime din jurul Africii, conduse de rebelii Houthi din Yemen, amintește lumii de instabilitatea ce persistă în Orientul Mijlociu. Acest lucru ar putea avea un impact considerabil asupra economiei globale, mai ales dacă se menține presiunea asupra comerțului maritim global. Este necesară o soluție diplomatică urgentă pentru a asigura stabilitatea strategică a acestei regiuni."

@Guguta.com

Mai multe linii maritime au suspendat operaţiunile sau le-au deviat pe o rută mai lungă în jurul Africii, din cauza campaniei rebelilor Houthi, care conduc cea mai mare parte a Yemenului după ce au învins într-un război împotriva forţelor susţinute de puterea Arabia Saudită, în pofida şanselor lor reduse de victorie.

Militanţii au promis că vor menţine presiunea asupra comerţului maritim global, care ar putea afecta economia mondială, până când Israelul va opri bombardarea Gaza pentru a distruge Hamas, care este, de asemenea, susţinut de Iran.

Houthi au spus că vor riposta după ce avioane de război, nave şi submarine americane şi britanice au lovit peste noapte Yemenul, ca răzbunare pentru atacurile asupra transportului maritim din Marea Roşie, o extindere a conflictului regional din Gaza despre care unii analişti spun că ar putea submina victoriile obţinute cu greu de Houthi pe plan intern.

”Au reuşit să supravieţuiască în ultimii opt ani, şi-au extins puterea, dar acum invită lovituri aeriene din partea celor mai puternice armate din lume”, a declarat Tobias Borck, cercetător senior al Institutului Regal al Serviciilor Unite din Orientul Mijlociu.

Al-Houthi şi-a stabilit o reputaţie de comandant feroce pe câmpul de luptă înainte de a deveni şef al mişcării Houthi, luptători de munte care se luptă cu o coaliţie militară condusă de Arabia Saudită din 2015, într-un conflict care a ucis zeci de mii de oameni, a devastat economia Yemenului şi a lăsat milioane de oameni flămânzi.

Sub conducerea lui al-Houthi, care are peste 40 de ani, grupul a atras zeci de mii de luptători şi un arsenal uriaş de drone armate şi rachete balistice.

Le-a folosit pentru a lovi în mod repetat infrastructura strategică saudită, în ciuda anilor de bombardamente pe teritoriul său.

În ianuarie 2022, Houthi au ridicat miza cu un atac cu rachete asupra Emiratelor Arabe Unite, centrul comercial şi de turism din Golf, precum şi în Arabia Saudită, un aliat cheie al SUA.

”El (al-Houthi) a reuşit să transforme o miliţie rurală implicată în mare parte în tactici de insurgenţă într-unul dintre cele mai rezistente grupuri armate nestatale din regiune”, a declarat Ludovico Carlino, analist principal pentru Risc de ţară, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord la HIS Markit.

Într-un discurs din 2022, al-Houthi a spus că obiectivul său este să poată lovi orice ţintă în Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite, ambele mari producători de petrol ai OPEC, care consideră Iranul şi împuterniciţii săi drept ameninţări majore de securitate pentru Orientul Mijlociu şi nu numai.

Un lider învăluit în mister

Al-Houthi este cunoscut pentru că stă rareori mult timp într-un singur loc, pentru că nu a întâlnit niciodată mass-media şi pentru o reticenţă extremă de a-şi face apariţii publice programate. De la începutul războiului din Yemen, văzut pe scară largă ca un conflict proxy între Arabia Saudită şi Iran, oficialii străini care s-au ocupat de al-Houthi nu l-au întâlnit niciodată în persoană, a declarat o sursă familiarizată cu chestiunea. Multora care au solicitat întâlniri li s-a cerut să călătorească la fortăreaţa Houthi din Sanaa, unde un convoi de securitate Houthi i-au dus în case sigure şi au efectuat controale de securitate, înainte de a-i conduce într-o cameră de la etaj, unde Al-Houthi a apărut doar pe un ecran.

Mişcarea Houthi a fost formată pentru a lupta pentru interesele şiiţilor Zaydi, o sectă minoritară care a condus un regat de 1.000 de ani în Yemen până în 1962, dar s-a simţit progresiv ameninţată de conducerea lui Ali Abdullah Saleh, din 1990-2012.

Susţinerea Iranului pentru Houthi, care a forţat intrarea în exlis, în 2021, a guvernului internaţional recunoscut din Yemen, susţinut de Arabia Saudită, a ajutat Teheranul să-şi extindă reţeaua regională de proxy, care include Hezbollah din Liban şi miliţii din Irak şi Siria.

Experţii din Yemen spun că Houthi sunt motivaţi în primul rând de o agendă internă, deşi au o afinitate politică pentru Iran şi Hezbollah. Houthi neagă că sunt marionete ale Teheranului şi spun că luptă împotriva unui sistem corupt şi a unei agresiuni regionale.

Susținuți puternic de Iran

Iranul îi susţine pe Houthi ca parte a ”axei sale de rezistenţă” regională, o gamă de grupuri susţinute de Iran, iar mişcarea a adoptat elemente ale ideologiei revoluţionare a Teheranului.

Arabia Saudită şi aliaţii săi acuză Iranul că i-a înarmat şi antrenat pe Houthi, acuzaţii negate de Teheran.

Analiştii spun că Houthi sunt mai independenţi decât Hezbollahul din Liban.

Houthi, ca şi alte părţi ale politicii yemenite, operează într-un ţinut al alianţelor schimbătoare. La sfârşitul lui 2017, l-au asasinat pe fostul preşedinte Saleh într-o ambuscadă RPG pe marginea drumului, după ce acesta şi-a schimbat partea în favoarea alianţei conduse de Arabia Saudită.

Ei au creat, de asemenea, un stat militar pentru a-şi accentua dominaţia.

”Houthi se bazează, de asemenea, pe un aparat de informaţii intern foarte brutal, care suprimă orice fel de disidenţă”, a spus analistul Carlino.

În discursuri şi predici preînregistrate, al-Houthi, care îşi urmăreşte descendenţa până la profetul Mohammad, afirmă că mişcarea sa este sub asediu total din cauza religiei sale.

”Trebuie să ne concentrăm pe păstrarea autenticităţii afilierii şi identităţii noastre islamice. Astăzi ne confruntăm cu cel mai periculos război”, a spus el într-un discurs, denunţând ”un război blând” de influenţă pentru a slăbi moralul Houthi.