Avem unul dintre cele mai mari cimitire din Europa, dar nu și o lege cu privire la funcționarea cimitirelor. Singurul document în acest sens este un Regulament din 1998, despre care autoritățile de la Chișinău spun că este depășit de realitate.

"În iunie trecut, Guvernul a ințiat un proiect de lege care favorizează îmbunătățirea condițiilor funerare, inclusiv introducerea crematoriilor pentru prima dată. Cu toate acestea, proiectul a stârnit controverse din cauza conflictului cu credințele religioase ortodoxe."

@Guguta.com

În iunie trecut, Guvernul a avizat un proiect de lege, care reglementează înființarea, administrarea, închiderea și desființarea cimitirelor și, pentru prima dată, a crematoriilor. Proiectul urmează a fi dezbătut în Parlament. Potrivit autorităților, circa o sută de persoane apelează anual la servicii de incinerare fie în Ucraina, fie în România.

Cimitirul „Sfântul Lazăr”, numit colocvial „Doina”, se întinde pe o suprafață de peste 145 de hectare și este unul din cele mai mari din Europa. Cimitirul a fost deschis în 1966. Are peste 300.000 de morminte, printre care și 600 de cavouri, fiind împărțit în 285 de sectoare. Aici sunt îngropați circa cinci mii de oameni pe an. Ultima dată, cimitirul a fost extins în anul 2017, cu aproape 40 de hectare din extravilanul comunei Grătiești. Tot în 2017, Consiliul municipal Chișinău a alocat Întreprinderii „Combinatul servicii funerare” opt hectare pentru construirea unui crematoriu lângă Cimitirul „Sfântul Lazăr”. Inițiativa a fost însă anulată, după dezbaterea proiectului în comisiile parlamentare.

În aprilie 2023, deputații Oazu Nantoi și Marcela Nistor au înregistrat un proiect, care prevede reglementarea înființarea, administrarea, închiderea și desființarea cimitirelor și, pentru prima dată, a crematoriilor.

Marcela Nistor, deputat PAS: "Există o cerere, a mai multor oameni de a avea aceste servicii la noi în țară, și mai ales că în urma declanșării războiului, multă lume care apela la serviciile de incinerare din Odessa, nu mai au această șansă. Mai există o opțiune prin România, dar este un pic mai complicată, iar un alt argument, iar un alt motiv este de a oferi fiecărei persoane dreptul să aleagă."

Potrivit proiectului de lege, crematoriile umane pot fi înființate de către autorități publice centrale, locale sau în parteneriate publice-private. Numărul persoanelor care ar apela la astfel de servicii ar putea fi mai mare, în condițiile în care legea ar permite acest lucru. Pe de altă parte, Biserica Ortodoxă nu acceptă acest proces.

Constantin Olaru, preot, Arhiepiscopia Chișinăului, Mitropolia Basarabiei: "Biserica Ortodoxă Română nu este de acord cu incinerarea trupurilor neînsuflețite, acest fapt are ca temei scripturile, începând din perioada veche-testamentară, în care ni se spune destul de clar că: pământ ești, în pământ te vei întoarce. Deci, trebuie să lăsam ca natura să descompună trupul celui decedat."

În hotărârile sinodale ale Bisericii Ortodoxe Române se precizează câteva aspecte. În cazul în care cineva a fost incinerat, fără a-și da acordul atunci când era în viață, sau din alte motive, financiare sau ce ține de decizia familiei, cât și trecerea la o altă credință, atunci Biserica îi sfătuiește pe ierarhi să analizeze dosarul persoanei incinerate și să dea o dispensă a unei rânduieli mai restrânse. În cazul în care persoana a ales, fiind în viață, procedura de incinerare după deces, Biserica nu îngăduie nicio rânduială bisericească, explică preotul Constantin Olariu.

Este ceva nou, dar fiecare persoană este liberă să aleagă, ne-au spus oamenii în stradă.

La recensământul populației din 2014, din numărul total al cetățenilor care și-au declarat religia, două milioane 611 mii de persoane, sau 96,8%, au spus că se consideră ortodocși.