Deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, organizarea Summit-ului Comunității Politice Europene, alegerile locale generale, dar şi, în premieră pentru Republica Moldova, scoaterea în afara legii a unui partid politic. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante evenimente politice care au marcat anul 2023.

"Anul 2023 s-a dovedit a fi plin de provocări politice pentru Republica Moldova, însă remarcabil prin progresele în calea reformelor și integrării europene. Schimbări majore au avut loc la conducerea guvernului, cu demisia premierului Natalia Gavriliţa și numirea lui Dorin Recean în această poziție. De asemenea, anul a fost marcat de începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, un pas major în evoluția statului moldovean."

@Guguta.com

Un an din care nu au lipsit eșecurile, nici provocările, dar remarcabil prin drumul deschis spre reforme și integrarea europeană. Anul politic 2023 a început cu o schimbare majoră la vîrful conducerii. Natalia Gavriliţa și-a anunţat demisia din fruntea guvernului.

NATALIA GAVRILIŢA, prim-ministrul Republicii Moldova: „După un mandat de un an și jumătate în fruntea acestui Guvern a venit timpul să anunț demisia mea din această funcție.”

Şi exact în aceeaşi zi, la nici trei ore de la anunţul privind demisia Nataliei Gavriliţa, se anunţă că premierul desemnat este Dorin Recean, fost ministru de interne și secretar general al Consiliului Suprem de Securitate.

MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Am semnat decretul prin care l-am desemnat pe Dorin Recean în calitate de candidat la funcția de Prim-ministru al Republicii Moldova.”

DORIN RECEAN, premier desemnat: „Vom purcede imediat la acțiuni pe 3 dimensiuni, cele mai importante. Prima este ordinea și disciplina în instituții. A doua dimensiune de intervenție rapidă este să avem o nouă viaţa pentru economie.Trei, pacea și stabilitatea.”

Schimbarea în structura guvernului i-a luat pe mulţi prin surprindere, însă analiştii politici spun că rocada era absolut necesară. Guvernul Recean este învestit într-o perioadă tumultoasă pentru securitatea naţională. În februarie 2023, Rusia planifica să răstoarne puterea constituţională de la Chişinău prin acţiuni violente, puse în aplicare prin intermediul unor actori politici precum, fostul Partid Şor, dar şi persoane din anturajul lui Vladimir Plahotniuc.

MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Autorii mizează pe mai multe forțe interne, dar în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea Șor și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine, și pe mai multe persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc. Scopul acestor acțiuni este răsturnarea ordinii constituționale, schimbarea puterii legitime de la Chișinău pe una ilegitimă, care să pună țara noastră la dispoziția Rusiei, pentru a opri procesul de integrare europeană, dar și pentru ca Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei.”

Lucruri ciudate încep să se întâmple și în Parlament în luna martie. Încet-încet, fracţiunea BCS se destramă. Patru deputaţi - Vasile Bolea, Alexandr Suhodolski, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan anunţă că nu se mai regăsesc în echipa socialiştilor. Cei de la PSRM au spus atunci tranşant că fugarii sunt ademeniţi financiar de partidul ŞOR.

VLAD BATRÎNCEA, deputat BCS, vicepreşedintele Parlamentului: „Ştim, cunoaștem despre mai multe fapte atunci când colegii noștri din fracțiunea parlamentară și din teritoriu primesc oferte generoase din partea partidului ŞOR.”

Cei 4 sunt acum deputaţi neafiliaţi. Unii s-au alăturat noilor partide create, despre care analiştii politici spun că sunt sateliți ai Partidului ŞOR. Noile entităţi politice sunt cele pe care mizează condamnatul fugar Ilan Şor, după ce, în luna iunie, Curtea Constituţională a scos în afara legii Partidul ŞOR. De altfel, analiştii politici atrag atenţia că, în acest an, forţele politice de stânga s-au repoziționat și este o strategie nouă pentru a debusola electoratul indecis.

ANDREI CURĂRARU, analist politic: „Acum avem partide susţinute de Kremlin a la carte. Inclusiv partidul lui Şor, a lui Ion Chicu care are o poziție sceptică la domeniul integrării europene. Mai avem cazul lui Ion Ceban care circa 20 de ani protesta împotriva integrării europene, iar acum se declară pro-european. Partidul Socialiștilor încearcă să se manifeste ca un partid mai centrist, mai puţin radical. Această redirecționare este legată și poate de faptul că Kremlinul are mai puţină încredere în acest partid.”

Între timp, guvernarea îşi concentrează eforturile pe calea integrării europene. În luna mai, preşedintele Maia Sandu organizează adunarea "Moldova Europeană".

MAIA SANDU, preşedintele Republicii Moldova: „Ne uneşte dorinţa noastră comună de a trăi liber într-un stat european. Pentru ca Moldova va fi Uniunea Europeană.”

ROBERTA METSOLA, preşedintele Parlamentului European: „Voi alegeţi Europa, iar Europa vă va primi cu braţele și inimile deschise!”

MIHAI MOGÂLDEA, expert în politici externe: „Asemenea evenimente sunt necesare pentru a demonstra că în societate există un sprijin larg pentru aderarea la Uniunea Europeană. Cred că astfel de evenimente ar trebui organizate anual.”

Iar peste o săptămână, Republica Moldova devine centrul Europei, o dată cu organizarea Summit-ului Comunității Politice Europene.

EMMANUEL MACRON, preşedintele Franţei: „Lupta împotriva corupţiei, ameliorarea cadrului economic, asigurarea independenţei mediei și justiţiei, dar și multe altele. Îmi exprim ferma încredere în capacitatea ţării voastre de a avansa rapid.”

VOLODIMIR ZELENSKI, preşedintele Ucrainei: „A fost important pentru mine să vin aici, să susțin Moldova, să susțin politica voastră. Este important!”

OLAF SHOLZ, cancelarul Germaniei: „Moldova are sprijinul nostru!”

MIHAI MOGÂLDEA, expert în politici externe: „Un summit reuşit care a adus la Chișinău 47 de șefi de stat și guvern, foarte mulți jurnalist, multa vizibilitate și mult interes din partea publicului larg pentru Republica Moldova și asta a consolidat și mai mult legăturile care le avem noi cu statele europene. Asta a oferit mai mult prestigiu ţării noastre.”

Un alt succes politic din acest an este organizarea, în luna octombrie la Chişinău, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, unde partenerii externi au oferit un sprijin financiar de aproape 150 de milioane de euro. Tot atunci însă, Republica Moldova se afla în febra electorală. Pe 5 noiembrie 2023 au avut loc alegeri locale generale, un adevărat test pentru partidul de guvernare PAS, care nu reuşeşte să câştige Primăria în nici un municipiu. Totuşi, nu se vorbește de un eşec.

IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului, lider PAS: „244 de primari PAS au câştigat din primul tur. În 19 raioane, PAS- Echipa Europa este pe primul loc în susţinerea oamenilor.”

ANDREI CURĂRARU, analist politic: „Vorbește de calitatea echipei PAS la nivel local. Am văzut candidați sincer slabi și acesta este un rezultat. Mai mult, partidul de guvernare întotdeauna scade în voturi atunci când trece prin crize. PAS a avut nenorocul să treacă prin 4-5 crize consecutive.”

De fapt, analiştii politici spun că anul 2023 a fost unul mai puţin prielnic pentru guvernarea PAS care, și de această dată, are restanţe.

ANDREI CURĂRARU, analist politic: „Călcâiul lui Ahile la noi este, până la urmă, reforma justiției. De astea depinde și continuitatea unor cazuri de corupție mari. Doi, reforma administrativă. Un alt aspect, nu știu dacă e restanța, dar inflația continuă să fie semnificativă. Cetățeanul e interesat mai mult de prețurile din coșul de consum decât de realizările de politică externă.”

Însă, de departe, cel mai mare succes al anului 2023 este deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova.

SVETLANA GORE, jurnalist: „Data de 14 decembrie 2023, Consiliului European a decis începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova. Până aici Chișinăul a avut un parcurs extrem de complicat, plin de provocări și obstacole, dar care se poate că încet au fost depășite prin reforme asumate, dorință politică, dar și progres care a fost vizibil inclusiv pentru cei 26 de lideri europeni care astăzi și-au dat vot de încredere pentru Republica Moldova.”

CHARLES MICHEL, preşedintele Consiliului European: „Este un moment istoric ce demonstrează credibilitatea și puterea Uniunii Europene. Decizia a fost luată. Deschidem negocierile cu Ucraina și Republica Moldova.”

MIHAI MOGÂLDEA, expert în politici externe: „Această realizare practic a încununat un efort susţinut din partea statului de a implementa câteva reforme sectoriale. Un an și jumătate s-a lucrat la un plan de acţiuni. Acum țara noastră va trebui să lucreze mult la capitolul armonizării legislației naționale la cea europeană. Noi știm că în 2024 ne așteaptă în luna martie prima conferință interguvernamentală cu Uniunea Europeană. Asta înseamnă că oficialii din Republica Moldova se vor întâlni cu oficialii europeni pentru a vota cadru de negocieri. Care domenii vor avea prioritate și care vor fi esențiale pentru mersul acestui proces. Știm că procesul va începe cu capitolul care ține de reforma justiției.”

Testul anului 2024 vor fi alegerile prezidențiale. Analiştii politici cred că actualul preşedinte Maia Sandu are mari șanse pentru a obţine un nou mandat.

ANDREI CURĂRARU, analist politic: „Este clar că va fi realeasă, dar întrebarea și dubiul este dacă va exista turul 2. Deja se prefigurează un candidat de stânga – Irina Vlah. Cred că testul pentru PAS va fi mai simplu la prezidențiale și mai complex la parlamentare. Prezidențialele trebuie cumva să seteze tonul pentru acele parlamentare.”