În 2023, lumea a fost martoră la o serie de dezastre majore care au provocat pagube pe scară largă, distrugând case şi comunităţi şi, în multe cazuri, curmând vieţi.

"Anul 2023 a fost marcat de dezastre naturale fără precedent, înregistrând frecvenţa tot mai mare a acestora și costuri uriașe. Cutremurele devastatoare din Turcia-Siria, inundațiile cataclismale în China și Libia, furtunile violente din Atlantic și incendiile de vegetație din Hawaii și Grecia nu sunt doar o reflectare a schimbărilor climatice, ci și a creșterii populației globale în regiunile vulnerabile. Aceste evenimente trag un semnal de alarmă privind necesitatea unei abordări mai eficiente în pregătirea și răspunsul la dezastrele naturale."

@Guguta.com

De la cutremure, incendii de vegetaţie şi secete necruţătoare la inundaţii copleşitoare, alunecări de teren periculoase şi cicloane formidabile, anul 2023 s-a dovedit a fi un an catastrofal, depăşind reperele statistice stabilite de anii precedenţi. Frecvenţa tot mai mare şi costurile acestor dezastre indică pe de o parte consecinţele încălzirii climatice şi, pe de altă parte, realitatea unei populaţii global în creştere, în special în regiunile predispuse la pericole specifice - cum ar fi zonele de coastă şi zonele joase.

În acest an, Statele Unite au îndurat o serie fără precedent de 23 de dezastre naturale distincte, provocând pagube de miliarde de dolari, printre cele mai costisitoare bilanţuri din istorie. Iată o privire retrospectivă - dar nu exhaustivă - asupra unora dintre cele mai mari dezastre naturale din 2023 în Statele Unite şi în întreaga lume, potrivit Associated Press:

Cutremurul din Turcia-Siria - 6 februarie. La începutul lunii februarie, un cutremur cu magnitudinea 7,8 a lovit Siria şi Turcia, urmat de o serie de replici puternice care s-au înregistrat zile întregi. În mod remarcabil, acest cutremur a fost urmat nouă ore mai târziu de un alt eveniment seismic major, un cutremur cu o magnitudine de 7,5, localizat la aproximativ 95 de kilometri spre sud-vest de primul seism.

Cutremurul iniţial, cu o magnitudine de 7,8, se evidenţiază ca fiind cel mai devastator care a lovit Turcia, ţară predispusă la cutremure, în ultimele două decenii. Forţa sa a rivalizat cu cea a unui eveniment seismic din 1939, cel mai puternic cutremur înregistrat în regiune. Epicentrul acestei activităţi seismice a fost în apropiere de Gaziantep, în partea central-sudică a Turciei, o regiune care găzduieşte mii de refugiaţi sirieni şi care serveşte drept centru pentru numeroase organizaţii de ajutor umanitar. Repercusiunile acestei activităţi seismice au fost resimţite acut într-o zonă care se confrunta deja cu provocări umanitare, adăugând un nivel de complexitate la eforturile în curs de sprijinire a celor afectaţi.

Ulterior, Organizaţia Naţiunilor Unite a estimat că seismele au ucis aproximativ 50.000 de persoane - marea lor majoritate în Turcia. Cutremurele au dărâmat mii de clădiri şi au adus şi mai multă suferinţă într-o regiune afectată de războiul civil de 12 ani din Siria şi de criza refugiaţilor. Mulţi au dat vina pe regulile de construcţie laxe din Turcia, precum şi pe răspunsul lent al guvernului de acolo, care a amplificat criza.

Inundaţii în China - 29 iulie. Începând cu 29 iulie, nord-estul Chinei s-a confruntat cu ploi fără precedent şi inundaţii în cel puţin 16 oraşe şi provincii, din cauza taifunului Doksuri - al cincilea taifun care a lovit Pacificul în 2023. Acest potop a adus la Beijing cele mai importante precipitaţii din ultimii 140 de ani. În mod remarcabil, precipitaţiile acumulate au depăşit 60% din precipitaţiile unui an obişnuit într-o fereastră de doar 83 de ore.

Luna august a adus şi mai multă vreme la extreme, deoarece ploile şi taifunurile succesive au intensificat sezonul musonic, amplificând alunecările de teren, inundaţiile şi viiturile. Această avalanşă de dezastre naturale a pus la grea încercare zonele de control al inundaţiilor şi infrastructura ţării. Topografia Chinei de Nord, mai înaltă în vest şi mai joasă în est, direcţionează de obicei acumulările de precipitaţii din partea vestică a Câmpiei Chinei de Nord spre est, pentru a se scurge în ocean.

În mijlocul acestei perioade tumultoase, taifunul Saola a ajuns în sudul Chinei la 2 septembrie, obligând la evacuarea a peste 880.000 de persoane.

Incendii de vegetaţie în Hawaii - 8-11 august. Un incendiu de vegetaţie a devastat insula hawaiiană Maui la începutul lunii august, reducând la cenuşă o mare parte din oraşul istoric Lahaina şi forţând oamenii să sară în ocean pentru a fugi de flăcări. Aproape 100 de persoane au fost ucise. Guvernatorul din Hawaii, Josh Green, a declarat că va solicita Congresului 425 de milioane de dolari în următorul an fiscal pentru a ajuta Maui să se refacă în urma incendiilor.

Uraganul Idalia - 26-31 august. Anul acesta au avut loc peste 20 de furtuni în bazinul Atlanticului - al patrulea cel mai mare număr de furtuni din 1950 încoace. Şapte dintre acestea au devenit uragane, iar trei s-au intensificat în uragane majore. Cel mai puternic dintre acestea a fost uraganul Idalia, care a atins pământul ca uragan de categoria 3 de-a lungul coastei Golfului Florida şi a produs mai mult de 80% din pagubele sezonului.

Ofelia a afectat coasta de est a SUA până în New England. În mod deosebit, sezonul uraganelor din 2023, aşa cum a fost observat de cercetătorii de la Colorado State University, s-a remarcat prin numărul mai mare decât media de furtuni la începutul sezonului şi prin întârzierea record în formarea unui uragan în Atlanticul tropical. Uraganul Tammy, care s-a format la 20 octombrie, a marcat cea mai târzie formare a unui uragan înregistrată în oricare alt an calendaristic.

În timp ce opt furtuni au ajuns pe uscat, doar trei - Harold, Idalia şi Ophelia - au avut impact asupra Statelor Unite. Uraganul Idalia s-a dovedit a fi cel mai împovărător din punct de vedere economic, fiind clasificat drept o "furtună de un miliard de dolari" din cauza pagubelor de peste 1 miliard de dolari.

Incendii şi inundaţii în Grecia. Grecia a fost şi ea grav afectată de incendii în timpul verii (cel puţin 26 de morţi), inclusiv cel mai mare înregistrat vreodată în Uniunea Europeană, în Evros (nord-est). În septembrie, inundaţiile au devastat câmpia fertilă din Thessalia (centrul ţării), provocând moartea a 17 persoane. Incendii violente favorizate de caniculă au devastat, de asemenea, insulele turistice Rodos şi Corfu, precum şi zone din bazinul mediteranean precum Algeria şi Sicilia.

Inundaţii în Libia - 4-12 septembrie. O furtună masivă în Mediterana, Daniel, a adus ploi care au rupt două baraje din Libia, iar apa s-a revărsat în aval spre oraşul Derna din estul ţării. Cartiere întregi pline de oameni au fost aruncate în mare. Un sfert din oraşul cu 100.000 de locuitor a dispărut în urma calamităţii.

Potopul provocat de Daniel a fost atât de substanţial, încât a echivalat cu precipitaţii pe o perioadă de opt luni în regiunea de nord-est a Libiei. Mulţi au pus incapacitatea ţării de a răspunde la dezastru pe seama unui guvern care a fost divizat în ultimul deceniu. Administraţiile rivale sunt susţinute de actori internaţionali şi de miliţii înarmate a căror influenţă în ţară a crescut vertiginos de când o revoltă în cadrul Primăverii Arabe, susţinută de NATO, l-a răsturnat pe conducătorul autocrat Muammar Gadhafi în 2011.