În Republica Moldova se importă multă „brânză falsă”, adică produse care arată ca brânza, dar nu conțin grăsimi din lapte.

"Un studiu recent în Republica Moldova a dezvăluit că o mare parte din brânza de pe piață este de fapt un înlocuitor dăunător sănătății, făcut în principal din uleiuri vegetale și puțin lapte degresat. Până acum, nu au existat reguli stricte legate de vânzarea acestui produs, însă s-au făcut schimbări în legislație pentru a limita cantitatea de grăsimi nesănătoase. Autoritățile încurajează consumatorii să verifice etichetele produselor pe care le cumpără."

@Guguta.com

Acest tip de produs e greu de recunoscut doar cu ochiul, iar unele magazine le vând ca și cum ar fi brânză adevărată, ceea ce poate fi periculos pentru sănătate. Până acum, nu există reguli stricte care să interzică vânzarea acestui tip de brânză, dar comercianții pot fi pedepsiți dacă nu etichetează corect produsele. Recent s-au făcut unele schimbări la reguli care limitează cantitatea de grăsimi nesănătoase în aceste produse, transmite Știri.md cu referire la anticoruptie.md. Se pare că, din toate produsele de brânză din Republica Moldova, o mare parte este de fapt „brânză fără brânză”. Un studiu a arătat că mulți comercianți folosesc un înlocuitor de brânză făcut din uleiuri vegetale și puțin lapte degresat, care poate conține cantități mari de grăsimi nesănătoase. Deși autoritățile au început să impună reguli mai stricte și să amendeze comercianții care nu respectă normele, încă există produse nesănătoase pe piață. Consumatorii sunt sfătuiți să fie atenți la ce cumpără și să verifice etichetele produselor. Conform datelor oferite portalului anticoruptie.md de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), în prima jumătate a anului trecut, de exemplu, agenții economici au importat aproape 1.300 de tone de produse de brânză. De la an la an, volumul oscilează, dar continuă să fie unul sensibil, reprezentând cam o pătrime din tot ce înseamnă produsele de brânză în Republica Moldova. În răspunsul oferit, ANSA mai menționează că, odată cu modificarea Regulamentului sanitar din martie 2023, Agenția va oferi informații detaliate nu numai despre etichetarea neconformă, dar și despre conținutul de acizi grași trans. Acizii grași trans, pe lista neagră și în Republica Moldova În esență, uleiurile folosite în fabricarea unui tip de brânză artificială sunt, de obicei, sigure pentru a fi consumate așa cum sunt. Problema apare când aceste uleiuri sunt modificate printr-un proces numit hidrogenare, care le schimbă complet și le transformă din grăsimi sănătoase în grăsimi nesănătoase, solide, care pot dura mai mult timp, dar sunt și dăunătoare pentru sănătate.  Din cauza avantajelor lor, cum ar fi durabilitatea și flexibilitatea, producătorii de alimente adesea aleg să utilizeze aceste grăsimi modificate în produsele lor. Medicul oncolog Ion Mereuță avertizează că grăsimile hidrogenate pot fi mai periculoase decât ne imaginăm, având potențialul de a provoca daune majore sănătății pe termen lung, asemănătoare cu o „bombă cu ceas”. El mai explică că uleiul hidrogenat, recunoscut ca o problemă majoră la nivel global, este strâns legat de creșterea riscului de cancer. Utilizarea excesivă a acestui tip de ulei, împreună cu interesele comerciale, a dus la o creștere a numărului de cazuri de cancer. De exemplu, deși incidența cancerului colorectal a scăzut între anii 1970 și 2004, aceasta a început să crească din nou anual după 2004, făcând acest tip de cancer extrem de comun la nivel mondial. În plus, Mereuță menționează că grăsimile hidrogenate pot crește riscul de boli de inimă și probleme neurologice, deoarece corpul nu le poate descompune la temperaturi mai mari de 40 de grade Celsius. Acest lucru poate duce la acumularea de grăsimi nesănătoase în sânge, provocând probleme serioase de sănătate. Pentru a aborda această problemă, Guvernul a publicat reglementări care limitează cantitatea de grăsimi trans nesănătoase în alimentele procesate, începând cu 16 martie 2023. Aceste reguli se aplică tuturor produselor alimentare vândute consumatorilor, inclusiv celor importate, stabilind că aceste grăsimi trans nu trebuie să depășească două grame la 100 de grame de grăsime din produs. „Acizii grași trans” (AGT) sunt un tip de acizi grași nesaturați utilizați în industria alimentară, care se obțin prin hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale. Fast-food, produse de panificație, mese semipreparate, chipsuri, margarină – toate acestea pot conține acizi grași trans care, dacă sunt consumați des, sunt asociați cu obezitatea, diabetul zaharat, infertilitatea, boli cardiovasculare sau Alzheimer. Articolul integral poate fi citit AICI.