Munții Făgăraș sunt cel mai important ecosistem montan din Europa, care are potențialul de a deveni un adevărat parc Yellowstone al continentului, a declarat la Pro Verde, biologul german Christoph Promberger, director al Conservation Carpathia.

"Conservation Carpathia a inițiat un proiect remarcabil pentru protejarea Munților Făgăraș, cea mai sălbatică zonă montană din Europa, prin achiziționarea a 27.000 de hectare de pădure în valoare de peste 100 de milioane de euro. Această inițiativă urmărește nu doar protejarea naturii, ci și dezvoltarea comunităților din zonă prin ecoturism."

@Guguta.com

Paradoxal, însă, deși este cea mai sălbatică zonă montană din Europa, Munții Făgăraș nu sunt protejați prin statutul de parc național, transmite Știri.md cu referire la protv.ro. Christoph Promberger și soția sa, Barbara, au inițiat proiectul Conservation Carpathia în urmă cu 14 ani, când au venit pentru prima oară în România, „ca niște biologi neimportanți”. Au rămas, pentru că “atunci când au început retrocedările de păduri, au început și tăierile masive, și ne-am dat seama că trebuie să facem ceva”. De atunci, Conservation Carpathia a cumpărat 27000 de hectare de pădure în Făgăraș, doar pentru a o proteja de tăieri și pentru a ajuta comunitățile din zonă să se dezvolte pe calea ecoturismului. Banii – peste 100 de milioane de euro – au fost strânși, în bună parte, din donații de la miliardarii lumii. “Ce știm sigur e că există cerere. Ecoturismul reprezintă acum 20% din piața de turism. Asta înseamnă că numai în Europa sunt o sută de milioane de oameni care caută să meargă în vacanță undeva în natură, unde e frumos, sunt animale sălbatice”, spune Christoph Promberger. “E însă nevoie de o investiție mare în infrastructura rurală. Dar cea mai importantă este oferta, astfel încât turiștii să aibă experiențe inedite. Pentru că acum, dacă vin într-un sat, la o pensiune, nu prea știu ce pot să găsească”, completează Barbara. Christoph și Barbara Promberger spun, pe de altă parte, că ecosistemul din pădurile României este încă unul sănătos, pentru că aici încă trăiesc carnivorele mari, care îl țin în echilibru. „În Germania, de unde vin, pădurile nu prea mai cresc, pentru că, din cauza dispariției râșilor și lupilor, s-a înmulțit numărul căprioarelor și cerbilor atât de mult, încât orice copac mic care încearcă să crească, va fi mâncat. (...) Aici, dacă merg în pădure, puieții cresc peste tot”, spune Christoph Promberger. Interviul integral, realizat de Ciprian Stănescu, poate fi urmărit în video de mai sus. Ciprian: Ce ați reușit să faceți în ultimii ani? Ce face fundația? Christoph Promberger: În acești 30 de ani s-au schimbat foarte multe. Eu am venit singur, în calitate de biolog, am terminat facultatea. După doi ani, a venit și Barbara. Am venit aici pentru că România era o țară complet necunoscută pentru noi, dar o țară care promitea ceva special. Am citit că cei mai mulți lupi trăiesc în România și m-am gândit că trebuie să fie o țară frumoasă, sălbatică, cu păduri, munți. Ce am găsit a depășit toate așteptările. 30 de ani mai târziu, sunt tot aici. Ciprian Stănescu: Ce ați făcut în primii 5-10 ani? Barbara Promberger: Am venit în România ca să studiem lupii. Am avut un proiect de cercetare despre lupi, urși și râși, dar și managementul speciilor. În România, e specială coexistența dintre oameni și carnivorele mari, care nu se mai regăsesc așa mult în restul Europei, în afară de Scandinavia sau partea estică, dinspre Rusia. Pe lângă cea mai mare populație de carnivore mari la munte, a fost și cea mai mare populație de animale domestice, - oi, vaci - și asta a fost super interesant. Ciprian Stănescu: În afară de doi copii, ați pornit Conservation Carpathia. Cum ați reușit să duceți un proiect făcut de doi biologi la un nivel nemaiîntâlnit în România? Christoph Promberger:: Conservation Carpathia are 14 ani. Eram doi biologi neimportanți. Când au început retrocedările de păduri, au început totodată și tăierile masive. Când am văzut asta, mai ales în Parcul Natural Piatra Craiului, ne-am dat seama că trebuie să facem ceva, pentru că niciun parc național nu mai era protejat. Așa, am început să dezvoltăm ideea protejării pădurilor din Piatra Craiului, dar în același timp, să extindem conservarea lor în Munții Făgăraș, cea mai sălbatică zonă din România și probabil din Europa, dar nu prea are niciun statut de protecție. Suntem numai noi doi în acest proiect. Ciprian Stănescu: Știu că ați început să cumpărați, la un moment dat, pentru că cineva v-a zis: “singurul mod de a proteja e să cumperi”. Dar e scump. Și voi sunteți doi biologi. Cum ați făcut rost de bani pentru a cumpăra? Despre ce sume este vorba? Barbara Promberger: La început, a fost vorba și de noroc. Am întâlnit persoane deosebite la momentul potrivit, respectiv, un elvețian care chiar a crezut în ideea noastră, de o zonă protejată mare în Europa, iconică pentru tot continentul, și a fost de acord să ne sprijine. În timp, n-a mai fost suficient. Am început cu achiziții de terenuri, dar un proiect de parc național este complet altceva. Cred că am reușit să strângem toți acești bani datorită viziunii noastre, atractive pentru alte fundații sau chiar Comisia Europeană. Asta ne-a ajutat să dezvoltăm acest proiecte. Sperăm să reușim să schimbăm stiluri de viață, să aducem prosperitate în comunității din jurul Munților Făgăraș. Ciprian Stănescu: Câte hectare ați cumpărat pentru a le proteja? Christoph Promberger: Până acum, am cumpărat 27.000 hectare, care poate părea foarte mult, dar pe de altă parte, nu e nici măcar 0.5% din pădure. Tot suntem un pește mic într-un ocean mare. Bineînțeles, avem un impact pe suprafața noastră, dar sperăm să avem un impact și mai mare prin exemplul proiectului nostru. Ciprian Stănescu: Înțeleg că discutăm de foarte mulți bani pe care i-ați strâns de la diverși donatori. Despre ce sumă e vorba? Barbara Promberger: Tot ce s-a cheltuit pentru România a depășit de departe 100 de milioane de EUR. Munții Făgăraș ar putea deveni cel mai mare parc național din Europa, cum este Yellowstone în SUA Ciprian Stănescu: Câte hectare ar putea avea acest parc național, care ar putea fi chiar cel mai mare din Europa? Christoph Promberger: Parcurile naționale sunt zonele cele mai bogate și importante din punct de vedere natural. Noi avem mulți musafiri care vin și se întreabă “cum se poate ca Munții Făgăraș să nu fie parc național?” Munții Făgăraș sunt cel mai important ecosistem muntos din Europa. Și nu sunt protejați. Nu cei din afară sau ONG-urile sunt cei care să facă parcul. Un parc național trebuie să fie făcut prin comunitățile locale. Dacă vorbim despre munții Făgăraș, vorbim despre o suprafață de 200.000 hectare. E o zonă imensă. Dacă ne uităm la parcurile naționale din Europa, în medie, sunt între 15-20.000 hectare. Deci e o zonă de zece ori mai mare. Poate fi ceva cum este Yellowstone pentru America de Nord. Ciprian Stănescu: Am putea să avem un Yellowstone al Europei în România . De ce nu avem? Barbara Promberger: Sunt mai multe obstacole. În primul rând, ne trebuie resurse. Vorbim despre o zonă folosită comercial. Pădurile din Munții Făgăraș sunt folosite de oameni. Ca să devină o zonă protejată, ne trebuie resurse, ca să modificăm puțin economia în aceste comunități. În al doilea rând, percepția oamenilor. În România, sunt foarte puține exemple bune în care o pădure protejată a adus un beneficiu pentru comunități. Împreună cu oamenii din sate, putem să explorăm care sunt problemele și cum le putem rezolva. (...) Citește articolul întreg  pe protv.ro.