Anul 2024 ar putea avea o volatilitate tot mai mare, deoarece conflictele militare persistente și incertitudinea economică influențează votul în alegerile naționale de pe tot globul.

"Întreaga lume se confruntă cu incertitudini economice și geopolitice din cauza creșterii tensiunilor în Orientul Mijlociu și a valului de alegeri naționale din diferite țări, care aduc volatilitate și posibilitatea unor schimbări semnificative în politicile economice globale", rezumă articolul Ştiri.md.

@Guguta.com

Atacurile asupra traficului maritim esențial din strâmtoarea Mării Roșii de către o bandă hotărâtă de militanți din Yemen, o consecință a războiului dintre Israel și Hamas din Gaza, injectează o nouă doză de instabilitate într-o economie mondială care se confruntă deja cu tensiunile geopolitice tot mai mari.

Riscul de escaladare a conflictului în Orientul Mijlociu este cel mai recent dintr-un șir de crize imprevizibile.

De parcă nu ar fi de ajuns, mai multă volatilitate urmează sub forma unui val de alegeri naționale ale căror repercusiuni ar putea fi profunde și lungi. Peste două miliarde de oameni din aproximativ 50 de țări, inclusiv India, Indonezia, Mexic, Africa de Sud, Statele Unite și cele 27 de națiuni ale Parlamentului European, vor merge la urne. În total, participanții la olimpiada electorală din 2024 reprezintă 60% din producția economică mondială.

În democrațiile robuste, alegerile au loc pe măsură ce neîncrederea în guvern crește, electoratele sunt divizate și există o anxietate profundă și constantă cu privire la perspectivele economice. Chiar și în țările în care alegerile nu sunt nici libere, nici corecte, liderii sunt sensibili la problemele economiei.

Câștigătorii vor lua decizii politice cruciale care afectează subvențiile, scutirile fiscale, transferurile de tehnologie, dezvoltarea inteligenței artificiale, controalele de reglementare, barierele comerciale, investițiile, reducerea datoriilor și tranziția energetică.

O erupție de victorii electorale care să îi ducă pe populiștii furioși la putere ar putea împinge guvernele către un control mai strict al comerțului, al investițiilor străine și al imigrației. Astfel de politici, a spus Diane Coyle , profesor de politici publice la Universitatea din Cambridge, ar putea înclina economia globală într-o „lume foarte diferită de cea cu care ne-am obișnuit”.

În multe locuri, scepticismul față de globalizare a fost alimentat de veniturile stagnante, scăderea nivelului de viață și creșterea inegalității. Cu toate acestea, Coyle a spus, „o lume a comerțului în scădere este o lume a veniturilor în scădere”.

Și asta ridică posibilitatea unui „cerc vicios”, deoarece alegerea naționaliștilor de dreapta este probabil să slăbească și mai mult creșterea globală, a avertizat ea.

Cele mai mari alegeri de anul viitor au loc în India. În prezent, economia cu cea mai rapidă creștere din lume, încearcă să înlocuiască China ca centru de producție al lumii. Alegerile prezidențiale din Taiwan din ianuarie au potențialul de a intensifica tensiunile dintre Statele Unite și China. În Mexic, votul va afecta abordarea guvernului față de energie și investiții străine. Și un nou președinte din Indonezia ar putea schimba politicile privind mineralele esențiale precum nichelul.

Alegerile prezidențiale din SUA vor fi, desigur, cele mai semnificative pentru economia mondială. Competiția care se apropie afectează deja procesul decizional. Fostul președinte Donald J. Trump, probabil candidatul republican, a indicat, că se va retrage din parteneriatul Americii cu Europa, va retrage sprijinul pentru Ucraina și va adopta o poziție mai dură față de China.

„Rezultatul alegerilor ar putea duce la schimbări de anvergură în problemele de politică internă și externă, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice, reglementările și alianțele globale”, a concluzionat firma de consultanță EY-Parthenon într-un raport recent.

Perspectivele economice globale de anul viitor de până acum sunt mixte. Creșterea în cele mai multe colțuri ale lumii rămâne lentă, iar zeci de țări în curs de dezvoltare sunt în pericol de a nu-și plăti datoriile suverane . Pe partea pozitivă a registrului, scăderea rapidă a inflației îi determină pe bancherii centrali să reducă ratele dobânzilor sau cel puțin să oprească creșterea acestora. Costurile reduse ale împrumuturilor sunt, în general, un stimulent pentru investiții și cumpărarea de locuințe.

Pe măsură ce lumea continuă să se rupă și să apară alianțe periculoase și blocuri rivale, este posibil ca preocupările legate de securitate să fie și mai mari în deciziile economice decât au făcut-o până acum.

„Continuarea volatilității în relațiile geopolitice și geoeconomice dintre marile economii este cea mai mare preocupare pentru directorii de risc atât din sectorul public, cât și din cel privat”, a constatat un sondaj de la jumătatea anului realizat de Forumul Economic Mondial.

Următoarele alegeri prezidențiale în R. Moldova ar urma să aibă loc în anul 2024, ținând cont că mandatul președintelui țării este de patru ani și că ultimele alegeri s-au desfășurat în 2020. 

Conform Constituției R. Moldova, mandatul președintelui este de patru ani, cu posibilitatea obținerii a încă unui singur mandat, în total, președintele poate avea maximum două mandate. Dacă în cadrul alegerilor niciun candidat nu a obținut 50%+1 din voturi, atunci se organizează turul al doilea în care se confruntă primii doi candidați din primul tur, după numărul de voturi.

Este declarat câștigător cel care câștigă cele mai multe voturi în al doilea scrutin. Poate fi ales președinte al R. Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul R. Moldova nu mai puțin de zece ani și posedă limba de stat.