După căldura record din 2023, anul 2024 a început pesimist: niciodată până acum un ianuarie nu a fost atât de cald şi, pentru prima dată, planeta a depăşit 12 luni consecutiv pragul de încălzire de 1,5°C, comparativ cu era preindustrială, relatează AFP.

"În perioada februarie 2023 - ianuarie 2024, ne-am confruntat cu o creștere semnificativă a temperaturii globale, ajungând cu 1,52°C mai mare decât în perioada istorică 1850-1900. Aceasta ne amintește de schimbările aduse deja climatului global și ne confruntă cu realitatea pedantă că ne apropiem de limita de 1,5°C mult mai rapid decât ne așteptam. Specialiștii susțin că reducerea rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră este singura soluție pentru a frâna această creștere alarmantă a temperaturilor globale."

@Guguta.com

În perioada februarie 2023 - ianuarie 2024, temperatura globală a aerului la suprafaţă a fost cu 1,52°C mai mare decât în perioada 1850-1900, potrivit datelor Observatorului European Copernicus, transmite Știri.md cu referire la adevarul.ro.  „Aceasta nu înseamnă că am depăşit pragul de 1,5°C stabilit la Paris" în 2015 pentru a încerca să oprim încălzirea globală şi consecinţele acesteia, aminteşte Richard Betts, director de studii privind impactul schimbărilor climatice la Biroul naţional de meteorologie britanic. Pentru ca acest lucru să se întâmple, aceasta limită ar trebui să fie depăşită într-un mod stabil timp de câteva decenii. „Cu toate acestea, este încă o reamintire a schimbărilor profunde pe care le-am adus deja climatului nostru global şi la care trebuie să ne adaptăm acum", a adăugat el. „Ne apropiem de limita de 1,5°C mai repede decât era prevăzut" Ceea ce se întâmplă ar trebui privi ca o alertă, spun specialiștii. „Acesta este un semnal foarte important şi dezastruos (...), o alertă pentru a spune omenirii că ne apropiem de limita de 1,5°C mai repede decât era prevăzut", a declarat pentru AFP Johan Rockström de la Institutul de Cercetare a Impactului Climatic din Potsdam ( PIK) din Germania. Cum ar trebui să răspundă statele lumii la acest „cutremur pentru climă” Ţările trebuie „să îşi alinieze rapid politicile şi fluxurile financiare" pentru a reduce emisiile şi „să lucreze pentru a ajunge la un acord asupra obiectivelor ambiţioase de finanţare pentru climă la COP29" la Baku, în decembrie, a declarat Stephanie Roe, specialist în climă în cadrul Fondului Mondial pentru Natură (WWF), în răspuns la acest „cutremur pentru climă". Deja, clima actuală s-a încălzit deja cu aproximativ 1,2°C faţă de anii 1850-1900. Iar în ritmul actual al emisiilor, Giec apreciază că pragul de 1,5°C are o şansă din două să fie atins în medie până în anii 2030-2035. În ianuarie 2024 temperatura medie a fost de 13,14°C. Este cea mai caldă lună ianuarie înregistrată vreodată de când au început măsuratorile, după un record în 2023. Valoarea este cu 0,12°C mai mare decât recordul anterior din ianuarie 2020 şi cu 0,70°C peste vaorile normale din perioada 1991-2020. Şi în comparaţie cu epoca preindustrială, este cu 1,660°C mai cald. Recordul lunar de căldura a fost doborât a opta lună la rând Este a opta lună la rând pentru care recordul lunar de căldura a fost doborât, subliniază Observatorului European Copernicus. Ianuarie a fost marcată de un val de căldură în America de Sud, care a înregistrat temperaturi record şi incendii devastatoare în Columbia şi Chile, cu zeci de morţi în regiunea Valparaiso. Suprafaţa oceanelor se supraîncălzeşte În ciuda unor episoade reci şi uneori a precipitaţiilor semnificative în anumite părţi ale globului, o ameliorarea excepţională a fost observată în Spania şi sudul Franţei, precum şi în anumite părţi ale Statelor Unite, Canada, Africa, Orientul Mijlociu şi Asia Centrală. Suprafaţa oceanelor se supraîncălzeşte, cu un nou record în ianuarie de temperatură medie de 20,97°C. Această valoare este a două cea mai caldă pentru toate lunile combinate, mai puţin de 0,01 °C faţă de recordul anterior din august 2023 (20,98 °C). Această căldură a continuat şi după 31 ianuarie, atingând noi recorduri absolute şi depăşind cele mai mari valori din 23 şi 24 august 2023, menţionează Copernicus, potrivit Agerpres. Şi aceasta, în timp ce fenomenul climatic El Nino încetineşte în Pacificul ecuatorial, ceea ce ar trebui să contribuie în mod normal la scăderea puţin a mercurului. 2024 „începe cu o nouă lună record", deplânge Samantha Burgess, şef adjunct al departamentului de schimbări climatice (C3S) la Copernicus. „O reducere rapidă a emisiilor de gaze cu efect de seră este singura modalitate de a opri creşterea temperaturilor globale", a conchis ea.