În topul grupurilor sociale care sunt cel mai puțin acceptate și față de care există cel mai mare nivel de prejudecăți și atitudini discriminatorii sunt persoanele LGBT+, persoanele cu HIV și persoanele deținute sau foste deținute. Constatările se conțin într-o analiză despre nivelul de toleranță al moldovenilor, prezentată de către asociația obștească Centrul Național de Studii și Informare pentru Problemele Femeii „Parteneriat pentru Dezvoltare”.

"În Republica Moldova, toleranța față de grupurile minoritare rămâne un subiect deosebit de sensibil și provocator, cu o nevoie evidentă de a construi relații sociale mai îngăduitoare și diverse, în special cu persoanele LGBT+, persoanele cu HIV și persoanele deținute sau foste deținute",- Natalia Covrig, directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare.

@Guguta.com

În cadrul unei conferințe de presă, Natalia Covrig, directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a declarat că toleranța cetățenilor în raport cu grupurile minoritare este un subiect extrem de sensibil în Republica Moldova, transmite Știri.md, cu referire la ipn.md.  „Acceptarea o măsurăm prin intermediul distanței sociale, care ne arată în ce măsură cetățenii Republicii Moldova sunt gata să construiască diferite relații, de diferită intensitate, de diferit grad de apropiere cu reprezentanții diferitor grupuri sociale. De exemplu, de a construi relații de prietenie, de a fi membri de familie, colegi de muncă, vecini etc. Distanța socială este măsurată pe o scală de la zero la șase, unde zero înseamnă că individul este gata să construiască orice tip de relație cu reprezentantul unui anumit grup social. Șase arată cea mai mare distanță socială, inclusiv până la a-l exclude din țară”, explică directarea CPD. De menționat că, în analiză au fost incluse 13 grupuri sociale. În top trei sunt persoanele LGBT+, persoanele cu HIV și persoanele deținute sau foste deținute. Alte trei grupuri discriminate, însă în cazul cărora se atestă o predispoziție de a construi anumite relații sociale, chiar dacă limitate, sunt persoanele de religie musulmană, persoanele de etnie minoritară și persoanele care provin din țări africane. Coordonatorul Dezvoltării Organizaționale, Centrul de informații „Genderdoc-M, Leo Zbancă, a menționat că reprezintă comunitatea care, din păcate, rămâne cea mai discriminată și cea mai izolată, iar drumul până la acceptarea pare a fi foarte lung. Acesta susține că statisticile mondiale arată că în fiecare țară, în fiecare societate, de la 3% până la 7% din populație sunt reprezentanții grupurilor LGBT+. De asemenea, la fel statistic vorbind, fiecare din cetățenii Moldovei are printre vecini, colegi, rude, o persoană LGBT.  „Pe de o parte 70% nu ar accepta persoane LGBT nici ca vecini, nici ca cetățeni ai țării, dar pe de altă parte, persoanele LGBT trăiesc printre noi și sunt foarte multe”, susține Leo Zbancă. Potrivit lui, într-o societate ostilă, persoanele nu se simt în siguranță să-și dezvăluie orientarea sexuală, identitatea de gen - fapt care creează imaginea că nu există.