Legea care a permis proprietarilor de mașini cu numere de înmatriculare străine să-și înregistreze vehiculele în țară cu o reducere semnificativă de 70% la acciza plătită, adoptată în 2023, a ridicat multe semne de întrebare privind corectitudinea față de ceilalți cetățeni care au achitat accizele integrale la procurarea unui automobil.

"Analiza politicii fiscale a Republicii Moldova relevă faptul că autoritățile au pierdut venituri de 765 milioane de lei, dar au și permis înregistrarea unui număr mare de mașini poluante. Observăm o contradicție între acest comportament și angajamentele de protecție a mediului și dezvoltare durabilă. Este imperativ ca deciziile guvernamentale să reflecte obiectivele strategice ale țării și să țină cont de impactul asupra mediului și societății în ansamblu"

@Guguta.com

Totodată, aceasta a ridicat semne de întrebare privind modul în care politicile fiscale utilizate de către autorități se aliniază cu angajamentele de protecție a mediului și obiectivele de dezvoltare durabilă a Republicii Moldova, transmite Știri.md.  Potrivit datelor furnizate de Serviciul Vamal, în perioada 01 iulie 2023 - 31 ianuarie 2024, au fost înregistrate în regim vamal 11.406 mijloace de transport, bugetul încasând peste 328 milioane de lei. Dacă proprietarii acestor automobile ar fi achitat accizele integral, atunci bugetul de stat ar fi urmat să încaseze aproximativ un miliard de lei. Astfel, autoritățile oferind această facilitate fiscală, au ratat venituri de 765 milioane de lei, subvenționând și permițând înregistrarea mașinilor poluante pe diesel. Aceasta este una dintre concluziile principale ale unei note analitice elaborate de Stanislav Ghilețchi, Directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a analizat efectele politicii publice implementate de către autorități. Potrivit lui Stanislav Ghilețchi, un aspect de interes major a fost impactul asupra mediului. Conform datelor analizei, majoritatea automobilelor înregistrate au o vârstă considerabilă, 67% dintre acestea având peste 16 ani. De asemenea, după tipul combustibilului, 89% dintre automobilele înregistrate cu reducere utilizează motorină, iar 11% utilizează benzină. Totodată, 44% dintre automobile aveau o capacitate cilindrică a motorului cuprinsă între 2.000 și 2.999 centimetri cubi.  Astfel, din analiză se poate constata faptul că automobilele înregistrate indică un potențial ridicat de poluarea mediului. Directorul IPRE susține că inițiativa respectivă a fost în contradicție cu celelalte documente de politici în vigoare, care dimpotrivă concentrează eforturile pentru diminuarea nivelului de poluare, dar și înnoirea parcului rulant din Moldova, care deja înregistrează indicatori nesatisfăcători.  De asemenea, Stanislav Ghilețchi menționează că, potrivit Registrului de stat al transporturilor, ponderea autovehiculelor cu vârsta de peste 10 ani a crescut de la 68,5% în anul 2014 la 80% în 2021. Aceste rezultate subliniază necesitatea de a examina cu atenție politicile fiscale în domeniul transportului pentru a asigura coerența și alinierea cu alte politici publice. Este esențial ca deciziile guvernamentale să reflecte obiectivele strategice ale țării și să ia în considerare impactul asupra mediului și societății în ansamblu, fără elaborarea politicilor publice înguste care ridică întrebări cu privire la eficacitatea și eficiența utilizării banului public. Luând la bază, analiza efectuată, IPRE vine cu următoarele recomandări: - Integrarea mai accelerată a prevederilor de mediu în politicile din domeniul transportului. Un nou regulament privind inspecția tehnică periodică urma să fie aprobat încă în anul 2018. În ultimii cinci ani, aprobarea acestuia a fost amânată de mai multe ori. În acest context, recomandăm accelerarea procesului de elaborare, consultare și aprobare. - Aprobarea politicilor publice în baza unui proces de analiză a impactului și cuantificării costurilor și beneficiilor. Deși la nivelul Guvernului a fost aprobat Ghidul metodologic pentru evaluarea ex-ante a impactului politicilor publice, autoritățile nu îl utilizează atunci când inițiază implementarea diverselor politici publice. Politicile publice nu pot produce rezultate și genera schimbări, dacă acestea sunt aprobate fără o înțelegere bună a impactului fiscal, administrativ, economic, social și a efectelor asupra mediului înconjurător. - Sporirea coerenței între documentele de planificare și politicile publice elaborate la nivelul administrației publice centrale. Documentele de politici sectoriale trebuie să fie corelate cu Strategia Națională de Dezvoltare Moldova Europeană 2030 și cu cadrul bugetar pe termen mediu. Existența contradicțiilor în politicile publice implementate va afecta coerența planificării și ar putea submina inclusiv și viteza procesului de aliniere la legislația Uniunii Europene. - Evaluarea impactului. Toate politicile aprobate de către autorități, inclusiv modificările de taxe, impozite și accize ar trebuie să fie cuantificate la etapa inițială de elaborare. Analiza detaliată a veniturilor și costurilor este esențială pentru asigurarea unei fundamentări solide și transparente a politicilor publice. Prezenta notă analitică a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susținerea Fundației Konrad Adenauer (KAS) în Republica  Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicație aparțin autorului și nu reflectă neapărat opinia KAS.