2024 va fi an bisect, așa că va avea o zi în plus, respectiv 366 de zile. Luna februarie din 2024 va avea 29 de zile.

"Anul bisect, prin adăugarea unei zile suplimentare în luna februarie, păstrează sincronizarea între anul calendaristic și anul astronomic. Fără acesta, am experimenta decalaje semnificative, cu fiecare an începând cu aproximativ 6 ore mai devreme în raport cu revoluția Pământului în jurul Soarelui."

@Guguta.com

Ultimul an bisect a fost 2020, iar următorul va fi 2028. Dacă în cei mai mulți ani 29 februarie nu există, în 2024 aceasta este o dată validă.

A fost adăugată o zi în plus celei de-a doua luni din an pentru a păstra anul calendaristic sincronizat cu anul astronomic.

O dată la fiecare patru ani e un an bisect, mai exact, sunt 97 de ani bisecți în 400 de ani.

Anii bisecți sunt importanți pentru că ajută la coordonarea anului calendaristic cu cel astronomic – în acest mod, nu vom sărbători Crăciunul în luna noiembrie sau chiar vara.

Un an bisect este un an calendaristic ce conține 366 de zile față de 365 de zile cât are un an obișnuit, nebisect. În fiecare an bisect, luna februarie are 29 de zile, lucru care compensează faptul că perioada de 365 de zile este mai scurtă decât un an tropic cu aproape 6 ore.

Un an tropic, care reprezintă mișcarea completă de revoluție a Pământului în jurul Soarelui, are 365,242190419 zile. Astfel, anul bisect apare la fiecare patru ani pentru a compensa decalajul de 0,25 zile.

Anul bisect a fost introdus în 1582 pentru coordonarea anului astronomic cu cel calendaristic. Țara noastră a trecut la calendarul pe stil nou (gregorian) în anul 1919, la decizia Guvernului condus de Ion I.C. Brătianu. Așadar, data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919.

O altă regulă spune că, din 400 de ani, trei ani care se divid cu patru nu sunt bisecţi – astfel, anul 2.100, anul 2.200 şi anul 2.300 nu vor fi bisecţi, lunile februarie din aceşti ani fiind cu 28 de zile, precum cei obișnuiți.

Importanța unei zile în plus

Deși diferența de un sfert dintr-o zi pe an nu pare mare, în timp s-ar ajunge la decalaje semnificative. Astfel, dacă nu am avea „ziua bisectă“, 29 februarie, fiecare an calendaristic ar începe cu aproximativ 6 ore mai devreme în raport cu revoluția Pământului în jurul Soarelui.