2023 a fost un an al demisiilor și remanierilor guvernamentale. Startul a fost dat de demisia subită a premierului Natalia Gavrilița și odată cu ea a plecat întregul cabinet de miniștri.

"Articolul descrie schimbările importante de personal care au avut loc în guvernul și ministerele Republicii Moldova, accentuând remanierele, demisiile și noile numiri în funcții cheie. Procesul de reconsolidare a guvernului a fost marcat de concedieri controversate, urmate de înlocuirea rapidă a ministrilor demisionari cu membri ai partidului de guvernare."

@Guguta.com

Astfel, a fost numit un nou șef de guvern, iar unii șefi de ministere nu s-au regăsit în noua garnitură. Ulterior, alți trei miniștri și-au lăsat funcțiile și au fost înlocuiți tot de membri ai partidului de la guvernare. Aceștia nu au rămas prea mult timp fără fotolii, iar la scurt timp, s-au regăsit în alte funcții.

Pe 10 februarie, într-o după amiază de vineri, Natalia Gavrilița, pe atunci premier, și-a anunțat demisia. Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce la Președinție a avut loc o reuniune a deputaților PAS și a membrilor cabinetul de miniștri. După acele discuții, Natalia Gavrilița a ieșit în fața presei și a declarat că pleacă din funcție, invocând printre altele „lipsa de susținere și încredere”.

„După un an și jumătate în fruntea acestui Guvern, a venit timpul să anunț demisia mea din această funcție. Am preluat guvernarea cu un mandat anticorupție, pro-dezvoltare și pro-european, într-o perioadă în care schemele de corupție acaparaseră toate instituțiile statului, iar oligarhii se simțeau de neînvins. Am fost imediat puși în fața șantajului energetic, iar cei care au făcut asta, au sperat că noi vom ceda presiunilor", a spus atunci Gavrilița.

Ulterior, președintele Maia Sandu a anunțat lansarea consultărilor cu fracțiunile parlamentare, iar consilierul prezidențial, Dorin Recean, a fost desemnat candidat pentru funcția de prim-ministru.

„Trebuie să conștientizăm că de la al Doilea Război Mondial încoace suntem în cel mai înalt risc de provocări. Prin urmare, avem nevoie să consolidăm sectorul de securitate în așa fel încât toată lumea să se simtă în siguranță. Și elementul dominant la programului de guvernare este integrarea europeană. Trebuie să accelerăm procesul de armonizare a legislației. Trebuie să implementăm toate condiționalitățile", a spus Recean.

Două zile mai târziu, ministrul demisionar al Infrastructurii, Andrei Spînu a revenit la Președinție. Șeful statului a semnat pe 13 Februarie decretul, prin care Spînu a fost numit secretar general al Aparatului președintelui. Spînu a mai ocupat anterior această funcție, în perioada decembrie 2020 - august 2021, până a deveni ministru pentru prima dată.

Pe 14 iulie, trei miniștri din garnitura lui Dorin Recean au demisionat. Și-au lăsat funcțiile ministrul de Interne, Ana Revenco, cel al Educației, Anatolie Topală, dar și ministrul Infrastructurii, Lilia Dabija. Remanierile guvernamentale au venit ca urmare a atacului armat de la Aeroport, soldat cu doi morți.

„Anunț că trei miniștri și-au depus ieri mandatul. Vreau să-i mulțumesc domnului Topală. Reforma universitară pe care a început-o și a implementat-o domnul ministru începe să aducă rezultate. Vreau să mulțumesc ministrului Revenco. Dumneaei a făcut această apreciere „Moldova mică, o inimă mare”. A avut o contribuție foarte mare atunci când a preluat leadership-ul la criza refugiaților. Mulțumesc mult doamnei Dabija. Doamna Dabija a asigurat realizarea a peste 300 de kilometri de drumuri”, a spus Recean.

Acesta a fost punctul de cotitură pentru Andrei Spînu, care de la Președinție se întoarce la Guvern, în funcția de ministru al Infrastructurii și dezvoltării regionale. Spînu a fost criticat deseori în perioada în care a deținut funcția de ministru al Infrastructurii, fiind asociat cu problemele din domeniul energetic. Dar, de această dată, Spînu nu mai răspunde de sectorul energetic, deoarece pentru acesta a fost creat un minister separat. Andrei Spînu a precizat că a revenit la Guvern ca să facă drumuri, apeducte, terenuri de joacă.

„-Am zis foarte clar că atunci când am plecat din Guvern, am zis foarte clar că decizia a fost a mea de a nu rămâne în noua garnitură. -De ce? -Asta a fost decizia mea. -Acum de ce ați revenit? Ce s-a schimbat între timp? -Avem foarte multe lucruri de făcut la Ministerul Infrastructurii. -Și atunci era mai puțin de lucru? -Este decizia mea. Încă odată și vă rog să nu insistați pe această întrebare”, a spus Spînu.

Noul ministru al Educației și Cercetării a fost desemnat Dan Perciun. În 2019, acesta a ajuns deputat pe listele PAS, iar din 2021 a fost președinte al Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie.

Colonelul Adrian Efros, care a luat fotoliul Anei Revenco la Ministerul de Interne, a fost șeful Centrului unic de gestionare a crizei în Republica Moldova, creat după ce Rusia a invadat Ucraina.

Deși a plecat de la Guvern, Ana Revenco nu a rămas prea mult timp fără un job. Pe 19 octombrie, ea a fost numită în funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării, printr-un proiect de hotărâre, aprobat de Guvern.

Prevederile legii prevăd clar că nu Centrul va stabili politica editorială, dar va crea și va pune la dispoziția cetățeanului instrumentele care să permită cetățeanului să-și dezvolte aptitudini și cunoștințe pentru a alege și distinge care va fi viitorul său, liber și neinfluențat de acele falsuri care inhibă capacitatea de dezvoltare”, a spus Revenco.

Situația a fost similară și în cazul Nataliei Gavrilița. Pe 19 iulie, ea a fost numită de Parlament în funcția de membru al Consiliului de Supraveghere a Băncii Naționale, pe un termen de șapte ani.

Un alt fotoliu important a fost eliberat în 2023, cel al șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Rosian Vasiloi a demisionat la trei luni de la atacul armat de la Aeroportul Internațional Chișinău, unde un polițist de frontieră și un angajat din securitatea aeroportuară au fost împușcați mortal de un cetățean al Tadjikistanului. Demisia lui Vasiloi a venit abia după un al doilea incident produs la Aeroport, când pe 5 noiembrie un cetățean al Azerbaidjunului, căruia i-a fost interzisă intrarea în Republica Moldova, a fugit de pe teritoriul aerogării.

„Se propune încetarea exercitării de șef al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră de către Rosian Vasiloi din data de 8 noiembrie 2023, în baza cererii de demisie", a declarat Efros.

O demisie răsunătoare a venit pe final de an. S-a întâmplat la fel după o tragedie. Este vorba despre șeful Serviciului Unic de Urgență, Liviu Oboroc. Demisia lui Oboroc a venit după ce doi oameni au murit într-o mașină, care a rămas blocată în nămeți, la sfârșitul lunii noiembrie, în satul Coșcalia. Cei doi au sunat la 112 de mai multe ori și au solicitat ajutor. Primul apel al șoferului la 112 a fost făcut aproape de ora 15:00. Operatorul de la 112 i-a transmis telefonul de contat al drumarilor. După mai multe apeluri ale șoferului către 112, între orele 16:00 și 19:00, ginerele acestuia a sunat la serviciul unic de urgență de șase ori.

„Până Procuratura se va clarifica cu situația din 26 și 27 noiembrie, solicit demisia directorului de la Serviciul 112. Așa am constatat că se ocupă doar de pasarea informației. În loc să ia cazul, să îl urmărească cap-coadă, să se asigure că problema este soluționată, să se asigure că lucrurile sunt duse până la capăt, el pur și simplu pasează informația", spunea Recean.

De asemenea, s-a decis că din 1 ianuarie 2024 Serviciul 112 trece din subordinea Ministerului Economiei și Digitalizării, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne.