Doar 13 spitale republicane din cele 61 de instituţii publice medicale din toată țara folosesc Sistemul de Asistență Medicală Spitalicească (SIA AMS) din 2017. Această cifră reprezintă doar o cincime din toate unitățile publice din țară.

"Situația vulnerabilă a sistemului de sănătate din Moldova a fost ilustrată de pandemie, evidențiind nevoia acută de digitalizare. Chiar dacă aproape două milioane de pacienți sunt deserviți de spitalele noastre, acestea rămân nedigitalizate, ceea ce îngreunează munca cadrelor medicale și fluxul eficient al datelor medicale. În ciuda fondurilor cheltuite, sistemele implementate până acum operează cu erori, uneori costisitoare. Este esențială acțiunea rapidă și responsabilă pentru digitalizarea și crearea unui sistem funcțional de gestionare a informațiilor medicale."

@Guguta.com

Restul spitalelor, deși deservesc aproape două milioane de pacienți, nu sunt încă digitalizate. Situația a devenit acută în pandemie, când cadrele medicale au fost copleșite de cazurile de COVID-19.

„Lucrătorii medicali scriu cu pixul pe fișe de hârtie. Iar pacientul e singura platformă care mișcă datele, fiind nevoit să care extrasele după el de la o instituție la alta. În era digitalizării, medicii sunt nevoiți să evalueze rapid pacienții fără să cunoască informații vitale din istoricul medical al fiecărei persoane, care ajunge de urgență la spital. Asta, pentru că lipsește un sistem informațional unic, integrat la nivel național, o problemă tergiversată de 13 guverne în ultimele două decenii”, constată RISE Moldova.

Asta, chiar dacă zeci de milioane de lei au fost cheltuite din bugetul național și din fonduri europene pentru sisteme care nu funcționează și nu pot asigura interconectarea datelor medicale, lucru scos în evidenţă şi în rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

În plus, sistemul informaţional existent funcţionează lent şi cu erori, care dacă sunt repetate, pot duce la mari sume de bani decontate în plus din bani publici.

„În ultimii cinci ani instituțiile medicale au prejudiciat fondul asigurărilor obligatorii de asistență medicală cu aproape 292 milioane de lei”, potrivit datelor obținute de RISE.

Aceste pagube au fost depistate de angajații CNAM, în urma deplasării în spitale și compararea a sute de fișe medicale din arhivă și a rețetelor din farmacii cu datele din sistem.

De exemplu, 33 de milioane au fost descoperite din erorile de codificare în sistemul DRG, iar 24 de milioane lei – din carențele depistate la prescrierea și eliberarea medicamentelor compensate, se arată în anchetă.

Potrivit anchetei, niciun oficial nu a fost tras la răspundere pentru deciziile autorităților din sănătate, care au dus la o astfel de situaţie deplorabilă.

Acum, Ministerul Sănătății anunță că lucrează la o nouă strategie privind digitalizarea și lansarea unei platforme de la zero, dar care va fi funcțională abia peste șase ani – în 2030.